Categorii:Fotbal
-Etimologie -Natura jocului -Regulile Jocului -Foruri conducatoare -Competitii internationale majore -Fotbalul in lume -Fotbalul in Romania Ciclism -Istoria ciclismului Romanesc -Ciclismul in Romania -Antrenament -Instructiuni tehnice -Noutati Handbal -Terenul de joc -Handbalul in Romania Tenis -Secretele tenisului Auto-moto Biatlon | Offroad4x4 imparte, satenii izolati au parte
Rl online, Luni, 21 Aprilie 2008 Sarbatoarea Invierii va fi mai senina, anul acesta, pentru sutele de locuitori din cateva catune izolate din Caras Severin relateaza agentia Newsin. Satenii au primit ajutoare de la membrii unui club al pasionatilor de masini 4x4. Fara bolizii dotati cu multi cai putere, accesul in catunele din Muntii Banatului ar fi fost imposibil. Cornereva, din judetul Caras Severin, este cea mai mare comuna din Romania, ca suprafata, fiind alcatuita din 40 de sate si catune. In multe dintre acestea locuiesc doar cateva familii izolate de lume. Caravana umanitara, formata din 35 de masini de teren si doua camioane, a trecut prin zece catune pierdute in Muntii Banatului. Dupa 24 de ore obositoare si un drum plin de pericole, membrii caravanei au plecat spre casele lor, multumiti de succesul misiunii.(Imagini furnizate de agentia Newsin) Sursa: Romania Libera Online Expeditie pentru romanii din salbaticie - Izolati in Muntii Cernei Dan Gheorghe, Miercuri, 23 Aprilie 2008 ť Membrii unui club de automobilism "off-road" au dus 15 tone de alimente si alte echipamente pentru 300 de oameni care traiesc in noua catune de pe crestele Muntilor Cernei. ť Taranii de aici, majoritatea batrani, nu au avut niciodata curent electric, traiesc din munca pamantului lor si iarna "hiberneaza" in propriile case, inconjurati de zapezi. ť Zona este aproape necunoscuta romanilor, dar este vizitata an de an de studenti la botanica din Germania care vin aici in practica. De opt ani se intampla la fel. "Hai la umanitara!", se da sfoara-n tara. Chemarea e pentru cei care fac parte din clubul "Off-Road Adventure Romania". Cine sunt ei? Nu vor sa spuna. Nu vor publicitate. Sunt doar niste baieti si fete cu bani, "bolnavi" de aventura pe patru roti, posesori ai unor masini cat casa, cele mai tari marci de teren, echipate dupa ultimul racnet in domeniu. si ce fac ei? Sunt dispusi sa-si faca praf masinile prin munti, prin zone pe unde numai Dumnezeu are curaj sa calce, ca sa le lase necajitilor in fata portii macar un strop de bucurie. Oamenii norilor Actiunile clubului se organizeaza doar inaintea marilor sarbatori, de Paste si de Craciun. Anul asta, de Paste, ne-am intors in timp. Cu cat? Oricat. Asta a fost experienta traita in noua catune din Muntii Cernei. Acolo traiesc aproape 300 de oameni in niste "conditii speciale". Puneti-va imaginatia la incercare! In anul 2008 nu au curent electric, se culca in acelasi timp cu gainile si iarna "hiberneaza", incatusati de nameti. Noroc ca si-au facut provizii de cartofi, faina, zahar, fructe, legume si carne. Din propria recolta. Oamenii astia, majoritatea batrani, traiesc la mai bine de 1.000 de metri altitudine. "Cartierele" din munti Ne-am dat intalnire la iesirea din Bucuresti, la doi pasi de autostrada spre Pitesti, vineri, la ora la care toata lumea se pregatea de culcare. Se strang vreo 30 de masini, apoi plecam in coloana spre destinatie, in judetul Caras-Severin, comuna Cornereva. Mergem spre o localitate care are 42 de kilometri patrati, ca intindere, cu 40 de sate si catune in componenta. Mai are putin si rivalizeaza cu intinderea Bucurestiului. "Cartierele" Cornerevei sunt aruncate pe crestele Olanului, ale Cernei, Corneanului, Arjanei, la Pietrele Albe si pe Stanca Ilisorii. Cu totul, 3.400 de suflete fac parte din aceasta comunitate. Slalom cu moartea Ne oprim la Craiova, dupa miezul noptii, pentru a face aprovizionarea. Se strang 15 tone de marfuri de toate felurile. Asta inseamna faina, ulei, zahar, malai, paste fainoase, dulciuri, fructe, sucuri, la care se adauga rechizite pentru 39 de copii, plus lampi, 600 de litri de gaz lampant, doua generatoare de curent electric si cateva drujbe. Plecam. Dar mai facem halte la o cafea, ca trebuie sa ramanem treji. Avem in fata inca 24 de ore de nesomn. Ajungem la destinatie pe la 7 dimineata. Din soseaua spre Caransebes se desprinde un drum de pamant. Urcam printre ziduri de piatra. Din loc in loc, bolovanii cazuti pe sosea ne arata ca locul poate deveni oricand extrem de periculos. Democratia muncii Cadourile vor ajunge in catunele Cracul Teiului, Cracul Mare, Dobraia, Inelet, Poiana Lunga, Prisacina, Tatu, Scarisoara si Smogotin. Toti cei din echipa venita de la Bucuresti, vreo 90 de oameni, s-au miscat repede, dupa comenzi scurte si precise. Mi-a explicat cineva ca in acest grup nu se pune problema statutului social. "Ne intoarcem la origini, acolo unde toti suntem egali", ne explica cineva ca pe munte sunt alte legi. Condamnati la bezna Primarul din Cornereva, Ioan Lozici, zice ca prin 1996 a fost o incercare de electrificare a catunelor din varf de munte. Era un proiect al Guvernului Germaniei pentru montarea unor centrale eoliene. Partea germana dadea 70% din bani, iar restul ar fi trebuit sa vina de la Bucuresti. Numai ca Bucurestiul s-a razgandit, n-a mai dat banii, asa ca germanii si-au luat "jucariile" si au plecat. Ce-o mai trebui atata cheltuiala pentru niste catune care oricum mor? Asa judeca lumea de aici gestul guvernantilor romani. "Sarpele" din noroi Nici drum nu mai poti sa spui ca e cel pe care mergem. Ne-a mai atacat si o ploaie torentiala, iar noroiul curgea ca lava prin santurile facute de rotile masinilor. Pante abrupte urcate si coborate cu incetinitorul, impins la masini, acolo unde nici caii-putere nu mai razbateau. Muntii deseneaza pe cer creste ametitoare, vai adanci ne pandesc la fiecare pas. Dupa mai bine de doua ore de mers, vedem primele urme ale omului. O casa aici, alta pe celalalt versant. Ca un sarpe, convoiul de masini se taraste pe la fiecare familie. Munca de 60 de bani Taranii ies din casele lor masive, ca niste cetati. La baza fiecarui "cuib" stau bolovani prinsi intre ei cu pamant, apoi vin caramizile, iar la sfarsit acoperisul din lemn. Case si oameni. Cu aceleasi fete brazdate de cute adanci. Trupuri batrane, cocosate de munca, sunt acoperite cu haine groase. Picioarele au fost invelite in ciorapi din lana, prinsi, la randul lor, in legaturile opincilor. Acum, ca a venit primavara, oamenii muntilor o iau la vale, pe carari numai de ei stiute, prin padurile pline de lupi, ursi si vipere cu corn. Se duc sa-si vanda produsele, pe nimic, la centrele de colectare. Dau litrul de lapte cu 80 de bani, iar pe un kilogram de cartofi primesc numai 60 de bani. Simtul proprietatii Tineri si batrani apar la un moment dat din toate partile, ca la un semnal. Toti spun ca aici au pamantul, aici au trait mosii lor, n-a fost zona cooperativizata, asa ca simtul proprietatii, pe hectarele pe care le au, e de neclintit. Tot timpul iau numai partea buna a vietii lor, desi nu uita de lipsa drumurilor si a curentului electric. "Traim ca pe vremea dacilor, maica! Doar suntem urmasii lor, nu?", stie sa "intepe" Maria Novacescu, din catunul Poiana Lunga. Cei care au copii la scoala isi tin odraslele in satele din vale, unde platesc chirie, vreo 200 de lei pe luna. De unde bani? Din rodul pamantului. Atat. Cuib de vulturi Daca tineti neaparat sa va vina ameteala, ar trebui s-o luati, cum am luat-o noi, in cea de-a doua zi de off-road, pe Valea Cernei, depasind statiunea Herculane. O sa vedeti la un moment dat niste uriasi din piatra. De stanci au fost prinse scari din lemn. Chiar sus, pe varful muntelui, pe la 1.200 de metri altitudine, sunt doua catune, Ilinet si Scarisoara, unde locuiesc 25 de familii, care apartin tot de comuna Cornereva. Singura posibilitate de acces spre civilizatie e sa faci alpinism. Generatie dupa generatie, numai asa au umblat, cu desaga la spinare, cei care locuiesc alaturi de vulturi. Unii au platit cu viata, cazand de pe stanci. "De doua-trei ori pe saptamana facem drumul asta", auzim de la Avram Cionca, om la 63 de ani, din Scarisoara. Muntii Cernei, scoala pentru studentii germani Ajungem pe alta culme, la Prisacina. O mana de oameni se adunasera in fata unei bisericute din lemn. Asa il cunoastem pe Nistor Talpes, padurarul, mic de statura, cu ochi ageri, sprinten si pus pe vorbe multe. Ne ia si in germana, ca sa ne demonstreze ca muntii astia sunt vizitati, an de an, de studenti din tara lui Goethe. Ei, poftim! Noi, romanii, nu stiam de frumusetea Muntilor Cernei, un peisaj care iti taie respiratia. Dar strainii stiu bine locurile astea. "Sunt studenti, fac practica aici, cu botanica lor. De patru ani vin aici studenti din Germania", zice nea Nistor. Doar suntem in mijlocul Parcului National Domogled. Cum ajung in locurile astea, tinerii studiosi se imbraca in portul locului, ba isi pun si opinci, asa, de incercare. si mananca bunatatile facute de localnici. "Ce mancare au ei, nenica? Numai la cutii. Miroase urat. I-am invatat eu sa manance fierturile noastre. si le place, nu gluma!", rade barbatul cu pofta. Apoi zice ca nu numai el a invatat "nemteasca", i-a invatat si el pe tinerii germani "romaneasca". De dormit, oaspetii gasesc loc pe la casele risipite pe munte. De pensiuni nici nu incape vorba. "Asta e casa noastra" S-au strans apoi mai multi oameni din Prisacina in fata bisericii, aproape toata suflarea catunului, sa le facem o poza de grup. Trei generatii s-au pus in fata aparatului. Batrani, tineri si copii. I-am intrebat pe toti, dar mai ales pe cei tineri, daca vor ramane aici sau nu cumva catunele din munti vor fi doar o amintire peste cativa ani. Toti mi-au raspuns, in cor, ca nu se dau plecati din locul in care s-au nascut. "Nici nu avem unde sa plecam. Dar nici nu plecam. Aici e casa noastra", se arata hotarat, la cei 23 de ani ai sai, Ion Pervulescu. I-am vazut apoi pe oamenii astia cum dispar, unul cate unul, cu sacii in spinare. Din ce in ce mai mici, siluetele se "topeau" in inima padurii. Se intorceau acasa. Sursa: Romania Libera Online Offroad Adventure România a organizat în perioada 18-20 aprilie 2008 o actiune umanitara caritabila în câteva catune izolate din perimetrul comunei Cornereva din judetul Caras-Severin, Banat.
Dupa spusele primarului din Cornereva aceasta este o localitate ca si suprafata mai mare decât Bucurestiul, dat fiind faptul ca este o comuna de munte cu 40 de sate, catune si case rasfirate. Multe dintre catune sînt fara curent electric si fara drum de acces. Caravana umanitara compusa din 30 de masini "preparate" pentru offroad le-a adus localnicilor ajutoare: generatoare de curent, gaz lampant, lanterne si lampi, jucarii, rechizite si multe alimente. La cum aratau masinile aparute parca din filmele cu safari, trei mosnegi au ajuns la concluzia: "astia-s barem din Africa sau Franta" desi oamenii coborâti din masini vorbeau aceeasi limba materna cu ei. Mâinile celor trei localnici arata mai degraba ca niste scule, degetele nu se îndoaie si stau într-o pozitie de încordare înghetata. |n picioare ei poarta opinci croite din anvelope de tractor care aici sînt la mare cautare. O pereche costa doi lei, iar cel care le face este un om peste care s-a rastrunat o masina în tinerete iar de la mijloc în jos nu se mai poate misca. Cu toate acestea el îi pune în miscare pe ceilalti facând opinci. De ce oamenii locului poarta înca opinci? În afara motivului ca nu au moarte si ca sînt totusi accesibile ca pret, pentru ca atunci când li se umfla picioarele sînt singurele încaltari care nu-i strâng. Pentru a ajunge la un câtun asezat pe un platou montan cele câteva familii si-au instalat niste scari de lemn, printr-o scobitura din stânca. Asa ca oamenii fac provizii pentru sase luni, mai ales pe timp de iarna când accesul devine practic imposibil. Activitatile lor, desi putine ca numar umplu întreaga zi, si sînt împartite între membrii familiei si comunitatii: de la sacrificatul animalelor, taiatul lemnelor, munca câmpului, pasunatul, etc. nu este decât distanta parcursa de soarele de pe cer, si de trecerea anotimpurilor. Sus pe pajistile montane, datorita unor culoare de curenti calzi de aer, clima are influente submediteraneene ce amesteca în vegetatia alpina si liliacul salbatic. |n aceasta perioada a anului splendoarea peisajului Parcul National Domogled Valea Cernei este completata de culorile florilor de liliac aparute printre fagi, jepi, ienupar si afini. La Dobraia într-o strunga dintre doua culmi montane o alta comunitate si-a constuit o bisericuta la care preotul ajunge doar odata pe luna adus pe cal. Cu toate acestea oamenii se întâlnesc duminicile la biserica, fac un tur pe la icoane si se închina. Aici cinstea si saracia fac pereche uneori cu bogatia sufleteasca. Nea Vasile un batrân, dintr-un catun de pe valea Cernei nu accepta sa primeasca ceva ce nu a muncit el. Nu a primit niciodata nimic, si nu o sa o faca acum la batrânete. Pregatiti pentru orice situatie membrii clubului Offroad Adventure România au pus în actiune întreg arsenalul de offroad. Tractari cu sufe, diferentiali, tractiune integrala, "4 x 4 nu e tot aia cu 16", amortizori, "ia mult stânga", motor, troliu, adrenalina, "baga gaz", reductor, turbina, bullbar, soare, "unde dracu' sintem?", bustean, suspensii, "stai ca s-a rupt", ploaie, supape, noroaie, kit de înaltare, "da tubulara de 16", inconstienta, snorkel, ambreiaj "prajit", "râzi, da' nu e râsul tau", sasiu, cric high-lift, hei-rup, tarie, ambitie, "tine-o drept!!", satisfactie, noapte, altfel de tarie, inmuiere, bustean. Alta viata pentru o actiune umanitara. Sursa: Adevarul |